Conferințele Rotaract – și Clujul ne susține!

A trecut ceva timp de la cea de-a doua Conferință Rotaract, intitulată de data aceasta Impactul mediului construit asupra psihicului social – Renovare, restaurare și regenerare urbană în Timișoara. Pentru organizatori, dar, sperăm, în și mai mare măsură pentru participanți, evenimentul desfășurat în 19 martie la sala Timiș/Mureș a CRAFT a fost un veritabil succes. Publicul mai numeros decât la prima conferință ne face să fim convinși de demersul nostru, de importanța lui în conștientizarea ideii că Timișoara poate și trebuie să devină Capitală Culturală Europeană.

La cea de-a doua Conferință Rotaract i-am avut ca vorbitorii pe d-nii Bogdan Nadolu, sociolog, Vlad Gaivoronschi, Rudolf Gräf și Eugen Pănescu, arhitecți.

D-nul Nadolu a prezentat o foarte interesantă analiză socio-demografică a evoluției Timișoarei în ultimii ani, arătând că, în ciuda a ceea ce poate îndeobște se crede, populația Timișoarei se află într-un continuu regres, temperat doar de către imigrația internă, de cei care aleg să studieze și să muncească aici. În același timp, d-nul Nadolu a precizat că are loc o creștere de populație în comunele apropiate de Timișoara, cum ar fi, spre exemplu, Dumbrăvița, Giroc sau Ghiroda, avertizând asupra dezvoltării haotice a acestora, dar și asupra pericolului ca, în câțiva ani, din cauza acțiunii conjugate a unor factori economici, sociali, demografici, centrul Timișoarei să se depopuleze, cel puțin în anumite momente ale zilei sau perioade ale săptămânii, lipsindu-i viața și freamătul tipice pentru o metropolă.

D-nul Gaivoronschi a făcut o pledoarie, pe cât de vibrantă, pe atât de bine fundamentată, pentru arhitectura modernă, pentru viziunea unui oraș animat de un mediu construit adecvat, modern, spectaculos. Bazându-se pe bunele practici ale Luxemburg-ului (capitală culturală europeană, alături de Sibiu, în 2007) și Linz-ului (care a avut același titlu în 2009), reputatul arhitect timișorean a vorbit despre necesitatea reinventării Timișoarei. În aceeași măsura în care memoria arhitecturală a orașului trebuie păstrată și îngrijită, administrația publică locală trebuie să privească în viitor, să nu se teamă de nou și să dovedească o cutezanță în viziune pe care s-ar putea ca alte orașe din România fie să o aibă deja, fie să o dezvolte în curând. Prin urmare, a conchis d-nul Gaivoronschi, Timișoara își găsește în chiar trecutul și tradiția ei inginerească, prospectivă, inovatoare, pe alocuri avangardistă resursele unei absolut necesare reinventări, fără de care forma capitalei culturale europene ar rămâne fără conținutul de care are neapărată nevoie.

D-nul Rudolf Gräf și-a pus problema de ce își dorește Timișoara să devină capitală culturală europeană, la ce îi folosește o asemenea distincție și ce efecte pozitive ar putea genera o asemenea reușită. Pertinent, d-nul Gräf a arătat că obținerea titlului de capitală culturală europeană nu poate și nu ar trebui să fie un scop în sine, că, în esență, contează ce se întâmplă după încheierea anului în care orașul ar deține acest titlu și că, în ultimă instanță, durabilitatea demersului depinde de o viziune integrală și integrată asupra dezvoltării orașului în următoarele decenii. În calitate de coautor al noului Plan Urbanistic General al Timișoarei, d-nul Gräf este unul dintre aceia care, prin ideile și argumentele lor, pot determina în mod concret nașterea acestei viziuni.

Dacă pare de necontestat faptul că în competiția privind titlul de capitală culturală europeană municipiul Cluj-Napoca este concurentul redutabil al Timișoarei, la fel de adevărată este și afirmația potrivit căreia Clujul susține Timișoara! Prin arhitectul Eugen Pănescu de la cunoscuta firmă clujeană de arhitectură și urbanism Planwerk, care este coordonatorul și unul dintre autorii noului Plan Urbanistic General al Timișoarei, despre care a făcut vorbire și d-nul Gräf.

În această calitate, dl. Pănescu și-a imaginat un scenariu de dezvoltare pentru Timișoara (2011 – 2020), care a stârnit zâmbetele publicului, dar care, în opinia Clubului Rotaract Timișoara, este în cea mai mare proporție realizabil, cu condiția ca atât administrația publică locală, cât și societatea civilă timișoreană să înțeleagă și să își însușească viziunea unui oraș de succes, unui oraș în care profesionalismul și meritul personal dau tonul și în care se susține, din toate părțile, educația și învățământul.

Planul d-nului Pănescu, cu referiri concrete la infrastructură, economie, cultură, educație, sport, tehnică și știință, a stârnit admirația celor prezenți, care au înțeles, se pare, că oricât de fantezistă, de irealizabilă ar suna la prima vedere o propunere sau idee, o privire mai atentă duce la concluzia că ea este, uneori chiar foarte ușor, aplicabilă. Aceia care vor să știe ce ar trebui făcut în Timișoara în următorii zece ani pot foarte ușor consulta prezentarea d-nului Eugen Pănescu pe site-ul www.conferintele-rotaract.ro, unde, de altfel, va fi disponibil în curând și filmul conferinței din 19 martie.

Noi, cei de la Clubul Rotaract Timișoara, suntem după cea de-a doua Conferință pe care am dedicat-o demersului de a obține titlul de capitală culturală europeană, ferm convinși de utilitatea evenimentelor pe care le organizăm și credem într-o cât mai bună diseminare a opiniilor prezentate și susținute de vorbitorii noștri, atât cu ajutorul mass-mediei, cât și prin impresiile, gândurile și ideile pe care și le-au făcut cei care au luat loc în sală.

Pentru a garanta o cât mai bună calitate a vorbitorilor și pentru a avea și la următoarele evenimente un public cât mai larg, următoarea conferință va avea loc în 16 aprilie, fiind dedicată economiei locale timișorene. Urmăriți site-ul www.conferințele-rotaract.ro pentru detalii.