Aproape trei secole a plutit deasupra lui Dumnezeu-Tatăl și a lui Dumnezeu-Fiul porumbelul metalic întruchipându-l pe Sfântul Duh, în vârful monumentului Sf. Treimi din Piața Unirii. Acum câțiva ani, un balon al unei bănci comerciale a atins steaua aurită sub care se odihnea porumbelul, îndoind-o. Așa a stat Sf. Duh în vârful monumentului, fără ca cineva să se sinchisească de repararea lui, până în primăvara acestui an, când, în pericol iminent de prăbușire fiind, a fost dat jos. A fost luat și aruncat în holul Muzeului de Artă, unde superba lucrătură barocă austriacă poate fi admirată, până când, probabil, va dispărea, ajungând la fier vechi.
De atunci, nimeni, nici Primăria, nici Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Național, nu a încercat să facă ceva, să repare monumentul, să îi repună în vârf steaua cu porumbelul Sfântului Duh. Mai mult decât atât, statuii Sf. Sebastian, aflat pe soclul monumentului, i-a dispărut săgeata de metal înfiptă în picior, iar Sf. Rochus i-a dispărut toiagul aurit de păstor. Nu se știe cine, când și în ce condiții le-a luat…
Asemenea statui ale Sf. Treimi sau ale ciumei, cum sunt ele cunoscute, există peste tot în Europa Centrală. În Austria, Boemia, Moravia, Ungaria, Slovacia, Croația, în Transilvania și Banat. Multe sate bănățene, bunăoară Pișchia sau Orțișoara, au asemenea statui, de mai mici dimensiuni, în fața bisericilor parohiale romano-catolice. Sunt mărturiile mute ale apartenenței la o lume, a împărtășirii unor valori… Iar monumentul Sf. Treimi din Piața Unirii, alături de cel al Sfintei Fecioare Maria și a Sf. Ioan de Nepomuk, este, fără îndoială, printre cele mai valoroase statui de for public din Banat, dovada împietrită a europenității noastre. A-l distruge prin nepăsare e o crimă…
Astăzi, la Timișoara, porumbelul Sf. Duh și-a luat zborul, iar statuia a rămas ciuntită, vandalizată, batjocorită de nepăsarea noastră, de indolența unei administrații care, pentru că nu știe de unde vine, nu știe nici încotro se îndreaptă.
(Am scris acest text inspirat de articolul unui șvab bănățean, publicat în Banater Zeitung, un semnal de alarmă în limba germană, pe care l-am considerat necesar a fi făcut cunoscut și în limba română.)
Am observat acum o luna, in timpul unei plimbari, ca ceva lipseste din intregul statuar, ba chiar m-am oprit brusc si am studiat fiecare statuie in parte sa imi dau seama ce nu e la loc. Cum am ajuns acasa am luat la analizat toate pozele mele cu statuia si mi-am dat seama ca am avut dreptate. Monumentul e ciuntit, dar cui ii pasa?
La fel a disparut tunul de la Bastion, in locul caruia cei de la muzeu au deschis un mic butic (“ala macar aduce bani” spuneau ei cand i-am intrebat de ce au mutat tunul) si tot asa nu a sesizat nimeni ca pomul breselelor, cel original, a fost inlocuit cu o reproducere….. Originalele sunt la Muzeu, dar cum pe acolo nu trec prea multi… turistii admira falsuri.
Consider ca e cumplit ce se intampla, in primul rand nepasarea, asa cum bine ai spus! Nepasarea fata de valorile noastre culturale, plus vesnicul: “las’ ca merge si-asa!”
Aici se impun masuri de tip “Ordnung und Disziplin”. Am observat ca de ceva buna vreme suntem delasatori, ba chiar batjocoritori atat fata de prezentul nostru, cat si fata de trecut. Repercursiunie se vor vedea in viitor…
)
, (repeat until it’s done)
Cati pasi simpli si usor de aplicat, daca se doreste, pentru rezolvarea problemei porumbelului, care mai apoi pot fi preluate in rezolvarea altor probleme ale urbei:
- banca comerciala trebuie trasa la raspundere (primul venit, primul servit
- cei care ar fi trebuit sa fie responsabili pentru monument (se cunosc ei bine) trebuie sanctionati (lege fara un pic de frica inseamna, din pacate, faradelege)
- refacerea imediata a monumentului (banii pusi la dispozitie sau ulterior recuperati de la cei care au provocat sitiuatiunea)
- se trece rapid la rezolvarea altor probleme
- daca masurile de mai sus nu se iau, se schimba prin vot democratic toate persoanele care s-au dovedit incompetente
Altfel spus, daca stam si ne cacam pe noi ca sa reparam un porumbel, in loc sa rezolvam problema in 2 timpi si 3 miscari, ne meritam soarta!